Am fost şi astăzi. Am prins o piesă de teatru (Pescăruşul de Cehov), un teatru de păpuşi (exerciţii tehnice de mânuire marionete) şi o lecţie de coregrafie (atelier de compoziţie).

Piesa de teatru n-am putut să o filmez, din cauză că aparatul meu e cam “chior” şi nu vede dacă nu are multă lumină. A fost amuzantă.

Apoi am mers la teatrul de păpuşi. Şi pot să zic că m-am distrat pe cinste. Studenţii au dat dovadă de multă îndemânare… dar cel mai mult mi-au plăcut vocile. Nu am cuvinte să descriu… Vă las pe voi să vedeţi.

În încheierea Zilelor uşilor deschise, s-a ţinut o lecţie de coregrafie. (când am urcat în troleibuz la Universitate am remarcat o fată, după coafura îndrăzneaţă, pentru ca mai apoi să o văd înterpretând la coregrafie :) ). Despre această lecţie pot să vă spun că, la final, în ropotul de aplauze al spectatorilor, am văzut zâmbetul larg pe feţele studenţilor. Atunci mi-am dat seama ce înseamnă fericirea. Adevărata fericire: nu să ai bani, vile, maşini, avioane… ci să faci ceva ce îţi place cu adevărat, care să placă şi celor din jur. Asta te face să te simţi bine!

Am fotografiat uşa de la sala 104B (cea cu coregrafia)… asta pot să zic şi eu în legătură cu UNATC.

Love it!