Şapte voci româneşti de excepţie

Cam aşa ar suna o leapşă venită de la krossfire.

Ideea e că eu sunt incapabil să realizez un top, sau chiar şi o înşiruire formată doar din şapte persoane. Îmi plac atât de multe, încât nu cred că mi-ar ajunge 40-50… În sistemul meu de valori e foarte simplu: ori îmi place, ori nu-mi place. Ordinea este aleatorie.

1. Maria Tănase (1913-1963)

Apare pentru prima dată pe 2 iunie 1934 în revista Cărăbuş-Express cu pseudonimul, dăruit de Constantin Tănase, Mary Atanasiu.
A devenit celebră abia în anul 1938, când a înregistrat primele cântece pentru Societatea Română de Radio, care însă au fost distruse în 1940 de Garda de Fier, sub pretextul că distorsionau folclorul românesc autentic. Adevăratul motiv al acestei mişcări antisemite a fost faptul că în cercul de prieteni ai Mariei Tănase se găseau şi o serie de intelectuali evrei.
În anul 1940, după cooptarea la guvernare a Mişcării Legionare, muzica de petreceri, populară, a fost interzisă la difuzare pe terase, grădini etc.În acea perioadă, unii difuzori nu au respectat interdicţia impusă de noul guvern, astfel încât au fost distruse cu toporul multe înregistrări ale Mariei Tănase, de către legionari zeloşi.
Pretextul interdicţiei muzicii ei o perioada de timp poate fi şi povestirea potrivit căreia Maria Tănase, fiind o mare amatoare de şah, îsi teroriza partenerii de joc jucând goală, fapt pe care îl povesteşte la un moment dat Constantin Brâncuşi. Se cunoaşte că Garda de Fier lupta şi împotriva pornografiei.
Moare pe 22 iunie 1963 de cancer la sân.

Aseară ţi-am luat basma

Trenule maşină mică

Mă dusei să trec la Olt

2. Ileana Sărăroiu (1936-1979)

A fost o solistă munteancă de folclor muzical, recunoscută pentru frumuseţea copleşitoare a cântecelor sale, cât şi pentru ţinuta scenică şi expresivitatea interpretării. O combinaţie rară, bucurându-se atât de o voce frumoasă, cât şi de măiestrie artistică izvorâtă din sensibilitatea fiinţei sale, Ileana Sărăroiu, la fel ca Maria Tănase, este considerată o voce nemuritoare a cântecului popular românesc.
A fost îngropată în timp ce era în moarte clinică şi se credea că e moartă. Ulterior a fost deshumată şi s-a observat că era întoarsă şi avea zgârieturi pe faţă.

Cine-a pus cârciuma-n drum

Dar-ar naiba dragoste în tine

Nu ştiu neică ce-am făcut

Doi voinici din Valea Mare

Ţi-o părea puiule bine

Unde e Târgoviştea

3. Mircea Vintilă (n. 1949)

Mircea Vintilă este unul dintre cei mai străluciţi folkişti ai României, cu o activitate discografică şi concertistică de invidiat. Cântecele sale debordează la melodicitate şi o atenţie deosebită acordată “vorbelor”.
A fost interesat de muzică încă din copilărie. A urmat Şcoala de Muzică (clasa vioară) şi a cântat alături de alţi prestigioşi artişti la primul festival studenţesc de folk, la clubul 303 al Politehnicii bucureştene, apoi la clubul Universitas, la Casa de Cultură a Studenţilor şi în Cenaclul Flacăra.
În 1990 primeşte Marele Premiu pentru Întreaga Activitate în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Folk “Om Bun“. În 1992 fondează împreună cu Mircea Baniciu, Vlady Cnejevici şi Florian Pittiş grupul Pasărea Colibri, împreună desfăşurând o prodigioasă activitate discografică. Editează 4 albume: În căutarea cuibului pierdut, Ciripituri, Cântece de Bivuac, Încă 2000 de ani.

Cu tine prin New York

Bricheta lui Fănel

Fântâni

Fără pietre preţioase

Lordul John

Pământul deocamdată

Articol pe mai multe pagini! Ultima e cea mai importantă