Târgul educaţiei 2009

A fost organizat, ca de obicei, la sediul Facultăţii de Drept, între 3-5 aprilie.

Eu am fost sâmbătă, pe 4. În mare, nu mai e ce a fost. Nema distracţie, nema oameni mulţi şi entuziaşti.
Am înţeles că vineri ar fi fost ceva mai grozav la standul nostru. Aşa o fi fost, dar când am mers eu era o plictiseală şi o linişte totală (la FJSC, zic).

În rest, târgul ăsta începe să mă cam lase rece. Fiecare îşi aduce boxe tot mai mari şi setează volumul tot mai tare. În curând va ajunge un tărăboi de nu va mai merge nici naiba.
Oameni buni, trăim în nişte vremuri în care ne remarcăm prin inteligenţă nu prin zgomote cât mai puternice.

Nu ştiu dacă voi mai merge la anul. Mi-au plăcut din nou cei de la fizică şi cred că au fost cei mai atractivi de pe-acolo. Studenţi de treabă şi dornici să explice toate şmecheriile pe care le aveau pe-acolo, plus două chitare la care se mai cânta din când în când… Atmosferă faină, demnă de apreciat.

Au avut becul de anul trecut:

Este un bec obişnuit, alimentat la 7000 V (parcă aşa). Aş da mai multe detalii, dar nu cred că mai ţin minte prea bine şi nu vreau să spun prostii.
Au avut şi unul fabricat industrial, pe acelaşi principiu, dar cu un gaz diferit înăuntru care dădea efectul acela roşu.

Încă ceva foarte fain, un laser care trece prin apă şi se refractă lumina exact pe cursul apei. Cică ăsta e şi principiul fibrei optice.

Ştiaţi că amidonul cu apă, deşi este lichid, reacţionează total opus faţă de lichide la aplicarea unei presiuni. Uh, ce exprimare
Mai simplu, când bagi degetul în apă… intră, pur şi simplu. Ei, bine, la acest amestec dacă bagi degetul, nu prea intră. Se solidifică în punctul aplicării presiunii şi nici măcar nu te murdăreşti. E foarte tare. Dar trebuie amidon din porumb, că e mai bun.

Am văzut şi o imagine 3D, care se vedea cu ajutorul unei lumini laser. Îmi pare rău că n-am pozat sticla pe care era inscripţionată, să vă puteţi face o idee.

Mai aveau şi două circuite pentru a transmite semnalul audio:
- unul prin corpul uman, care este un foarte bun conductor. Am constatat astfel că pielea mea are rezistenţă mică, întrucât calitatea semnalului era asemănătoare cu cea prin cablu;
- unul printr-un fascicul laser. Semnalul audio era transformat într-o lumină laser care fluctua în intensitate în fucţie de frecvenţă. La celălalt capăt se afla o diodă care capta lumina şi o transforma în muzică.

Ah, şi un laser de DVD writer alimentat de un circuit special… care spărgea baloane. Şi cam atât

Interesantă fizica, interesantă şi prezentarea lor.

Miss FJSC (şi Mister, mă rog)

Aseară a fost balul bobocilor al mândrei mele facultăţi.

Critică constructivă:
- Promovarea balului a fost slabă. Poate să-mi spună oricine orice, s-a făcut prea puţin şi mult prea târziu. Altfel nu mai primeam o groază de întrebări pe messenger cu referire la bal.
- “Avem invitati oameni din presa, redactori sefi, jurnalisti si bloggeri”. Cine erau acei oameni, că eu în afară de o tipă de care n-am auzit niciodată şi de piticu (secsi bă ai fost aseară) n-am văzut pe nimeni.
- Ar mai fi trebuit o probă pentru concurenţi.
- Do’nşoara şi do’nşorul trebuiau anunţaţi mai târziu, gen 1:30. (ca să ţină mai mult petrecerea şi să nu se rupă toţi acasă aşa repede)
- Treaba asta cu cântăreţi mulţi şi anonimi sună a ieftineală.
DJ Rezident bănuiesc că era cel care punea muzică.
Pe Kontrasens nu ţin minte să-i fi văzut (poate au fost înainte să ajung eu).
Montuga nu mi-au plăcut (oricum nu-mi place hausul, aşa că poate nu-i neapărat din cauza lor).
Icsu a fost singurul de care auzisem, într-o piesă cu Deceneu (Bine-aţi venit în club), de pe o compilaţie hip-hop veche, Proiectul Verde Oricum, a fost cam jalnic. Şi beat, pe deasupra. Spunea Tony: “Cât v-a plătit să urce pe scenă?”
Mai mult succes ar fi avut o trupă tare (cum au venit anul trecut Şuie Paparude şi s-a rupt scena), care să cânte vreo 10-12 piese.

Cam atât despre organizare. Să vorbim puţin despre fete.

Au fost vreo 6, cred, una mai mândră decât cealaltă. Serios vorbesc, aşa participante frumoase ca la concursul ăsta de miss nu cred că am mai văzut. Una şi una.
Mi-a plăcut o tipă brunetă la care mă uitam insistent când a urcat pe scenă şi zâmbea foarte fain.
Îmi pare rău şi îi cer scuze câştigătoarei că i-am spus că a fost blat. Voiam să o necăjesc, doar

Pe lângă cele de pe scenă, au fost foarte multe din anul I. Ceilalţi ani, ca de obicei, nu prea sunt prezenţi la alte miss-uri. Şi am observat că sunt o grămadă mareee de fete frumoase. Băă, da frumoase tare. O tunat şî le-o adunat

Pe la începutul serii am avut parte de o “fază” drăguţă. Stăteam la bar să-mi cumpăr o bere şi am observat o fată care se uita insistent la mine. M-am uitat şi eu, şi a început să zâmbească. Şi tot încercam să îmi aduc aminte dacă o ştiu şi de unde… Cred că i-am spus “salut”, iar ea mi-a întins mâna şi mi-a zis ceva de genul “Uite, mi-au crescut unghiile” I-am zis că nu ştiu cine e şi apoi mi-a elucidat ea misterul. Ştiu că sunteţi curioşi!
I-am găsit acum ceva timp (destul de mult) contul pe twitter. Nu ştiu cum, dar am ajuns la ea. Şi avea o poză de interesantă la avatar… am mărit-o şi am constatat că e frumuşică şi că îşi roade unghiile. Şi i-am trimis un mesaj în care i-am spus că e frumuşică şi e păcat să-şi roadă unghiile

Paranteză: Cred că dacă aş fi vedetă nu ar trebui să apar excesiv la TV să fiu cunoscut de toată lumea.

Am dansat cam fără chef la început, dar mi-am mai dat drumul spre sfârşit. Şi atât despre bal, că nu-mi mai aduc aminte.

“Mulţi ani trăiască, mulţi ani… bla bla… Marius să trăiască, Marius să trăiască… bla bla”. Băăă, da cine-i Marius?

1st, baby!

În seara asta a fost petrecerea de Halloween la FJSC, care a avut în program şi probă de karaoke.

Trecând peste impedimentele de ordin tehnic, a fost ok. Am câştigat locul 1, împreună cu Diana (febleţea mea, dintre boboace ), care s-a ales cu două puncte în plus la relaţii publice.

Vrei să pleci, dar nu mă nu mă iei…

Bucurie…

Băi, la naiba şi cu facultatea asta. Îţi răpeşte cea mai mare bucurie frecventă de la 7 ani până la 18: sunetul clopoţelului. Ăla de-l aşteptam cu toţii în ora de mate sau în cea de chimie… sau cine ştie ce alte ore v-au dat bătăi de cap.

Acum nu mai e nimeni să te salveze… probabil că şi asta este o pregătire pentru viaţa ce va urma

Nu intri în bibliotecă fără permis, clar?

Astăzi am auzit cea mai mare penibilitate din viaţa mea.

Ca un student foarte sârguincios ce sunt, am fost pentru a doua oară la bibliotecă. (prima dată am fost la sfârşitul semestrului I, să-mi fac un portofoliu la engleză).

Astăzi am avut nevoie de o carte de engleză să-i trag câteva pagini la xerox (tot pentru portfoliu), drept pentru care am rugat o colegă care are permis să o împrumute pentru mine. Bibliotecara m-a întrebat de ce nu am eu permis, iar eu i-am replicat elegant că nu am nevoie. A mai boscorodit ea ceva pe-acolo, dar nu am băgat-o în seamă.

După vreo oră, mă întorc din nou la bibliotecă, de data asta pentru a face un conspect de pe ce nişte foi. M-am întâlnit şi cu o fostă profă, care m-a întrebat ce mai fac… tanti se uita urât la mine. La scurt timp după ce pleacă profa, mă întreabă:

- Ai permis pentru bibliotecă?
- Nu am, v-am spus şi mai devreme.
- Nu ai voie în bibliotecă fără permis.
- Păi doar stau pe scaunul ăsta şi citesc, nu folosesc nicio carte de aici…
- Dă-mi carnetul de student.

Bun. Îi dau carnetul, se duce cu el în altă cameră, apoi se întoarce şi mi-l dă înapoi, spunându-mi că altă dată nu mai intru fără permis.

Eu am catalogat treaba asta drept nesimţire. Păi după ce că le dau douăjde milioane pe an (şi de la anul douăj5), să n-am voie să stau într-o sală de lectură?

Şi faza cu permisul plătit… 150 de mii pe an, iar mi se pare nasoală. BIne că la Biblioteca Naţională e gratis…

E foame de bani, e foame de bani, băieţi…

Serile FJSC – InfoPro – radioul de știri și muzică (8 mai 2008)

Despre InfoPro s-a scris ba că e un radio cu prea multă vorbă (pe vremea când Florin Călinescu făcea matinalul), ba că nu sunt suficiente ştiri din domeniul ştiinţific (la momentul când se credea că InfoPro va fi exclusiv un radio de ştiri), ba că se vorbeşte prea puţin şi şi e prea multă muzică (când s-au echilibrat proporţiile dintre ştiri şi muzică). E InfoPro Infotainment sau edinfotainment?

Ce are InfoPro în plus faţă de celelate radiouri naţionale, ce are InfoPro în minus? Acoperirea, emiţătoarele, playlist-ul? [...]

Citește continuarea pe antoniomomoc.com

Invitați: Toti Marinescu, Georgiana Nemţuc şi Ramon Cotizo.

Am plecat cu caravana!

Astăzi vom ajunge cu caravana FJSC la Urziceni, iar mâine şi poimâine la Buzău. Să vedem ce neturi găsesc, să fac live blogging din caravană

FJSC la Târgul educaţiei 2008, ziua I

Târgul educaţiei se desfăşoară anul acesta între 21 şi 23 martie, la Facultatea de Drept. Acolo sunt prezente toate facultăţile din cadrul Universităţii din Bucureşti, încercând să ademenească liceenii prin programe cât mai inventive şi îndrăzneţe.

FJSC-ul este prezent la standul 32 (după intrare, dreapta, apoi stânga). Am avut ieri şi un concurs cu premii… vom mai avea şi astăzi şi mâine, aşa că fiţi prezenţi acolo!

Şi să terminăm cu vorba lungă, avem filme şi poze, dragă :

Hint: a se observa doamna Coman în filmul imnului vechi, e foarte entuziasmată

Plimbându-mă pe acolo, am găsit o cameră cu tablouri şi alte exponate. Printre altele, ceva foarte amuzant:

Mesajul Universităţii din Tokyo către Universitatea din Bucureşti. Mda… salut şi vouă

Apoi, încă ceva interesant la Facultatea de Fizică. Dar m-a enervat proful ăla pentru că voia să ne arate că el e mai deştept decât noi. Aveau un bec:

Când ţineai mâna în apropierea becului, apărea acel efect care se vede şi în poză. Pentru că nu era deschis spre a împărtăşi secretul şi celorlalţi, am putut afla doar că becul este unul normal, dar ai nevoie de un transformator. Nu a vrut nicicum să-mi zică la ce tensiune trebuie setat transformatorul… Dar am să caut eu, sau dacă ştie cineva, să-mi spună într-un comentariu cum se numeşte fenomenul.

Secretare la FJSC

Oare toate secretarele sunt construite pe o tipologie bine definită? Sau doar astea de la facultăţi?

Să vă povestesc. Am fost astăzi până la facultate să depun chitanţa care face dovada că am achitat taxa pe semestrul al II-lea. Programul la secretariat era între 13:00 şi 15:00, iar eu am ajuns pe la 11:50.

S-au uitat alea la mine de parcă le-aş fi spus să le fac o felaţie, nu să le las chitanţa. Atâta s-au căcat pe ele… le-am explicat că eu voi fi plecat şi că nu mai pot să vin mai târziu. Ele tot ziceau să vin la 13:00. Şi le-am zis că o las acolo pe masă, şi ele să considere că am venit la 13:00 şi le-am lăsat-o. N-au vrut nici aşa.

Atunci am ieşit şi le-am zis “Bine, mulţumesc pentru ajutor, sunteţi foarte drăguţe.” Am lăsat chitanţa la o colegă, să o ducă ea.

Bă, ce oameni! NFHH!!!!

Admiterea la FJSC 2008

Examenul constă într-o probă scrisă unică:

Creativitate şi expresivitate

Candidaţii vor fi puşi în situaţia de a elabora un text „liber“. Acesta poate fi o naraţiune pe o anume temă, o descriere, un portret, un set de întrebări pentru un posibil interviu, argumentarea în favoarea sau împotriva unei idei sau comentarea unui aforism, dicton etc.

Structura examenului de admitere dintre anii 2000 şi 2006 includea şi o probă orală cu subiecte de creativitate şi expresivitate. Actuala structură a examenului nu mai cuprinde proba orală şi nici subiecte de limba română.

Candidaţii pot elabora lucrarea aplicând fie prevederile din DOOM, ediţia 1982, fie cele din DOOM, ediţia 2005. Fiecare greşeală de gramatică se sancţioneazã cu minim 0,05 pct. Se acordă un punct din oficiu.

sursa

Asta a fost anul trecut… Anul acesta va fi la fel

Subiectele de anul trecut (click)

Nu ştiu ce profesori fac meditaţii, nu am numere de telefon, nimic.

Şi pe bune că nu văd rostul meditaţiilor cu profesori. Eu am făcut doar la mate într-a 11-a şi a 12-a. Dar aici… la ce să te mediteze? Să te înveţe să scrii? Nu… scrisul trebuia deprins până acum. Să te înveţe gramatica? Nu… gramatica trebuia deprinsă până acum. Totuşi, mai e timp să luaţi DOOM-ul (a se citi dum, aşa-mi place mie să-i spun; e plin de dume, ăsta nou ) şi să-l învăţaţi.

Cred că asta îmi place cel mai mult la facultatea asta: pregătirea reprezintă toată viaţa ante-examen

Oricum, eu vă recomand forumul facultăţii, unde puteţi găsi secţiunea de meditaţii gratuite. Acolo sunt înşirate modele de subiecte. Vă alegeţi, rezolvaţi, apoi sunt corectate de către profesori (aproape niciodată), studenţi şi alţi candidaţi.

Pentru băieţi: ar fi o super-alegere să veniţi la FJSC. 85-90% fete… îţi poţi dori mai mult decât atât?

Ca o concluzie: încep să se aglomereze treburile. După ce le-am pus pe unde am apucat, a trebuit să le fac grup special pe messenger. Sunt deja 10 la număr. Ele, candidatele

LATER EDIT:

Subiecte pentru Admiterea 2008 găsiţi aici!

Somn pe băncile FJSC-ului

Toată stima pentru aceşti studenţi, care în loc să doarmă liniştiţi acasă, vin la facultate şi dorm în diferite poziţii incomode

Bonus: o domnişoară care stătea în poziţia respectivă, pe catedră… şi vorbea la telefon

BADvertising: Leo Burnett

(click pentru mărire)

Mda… uitaţi aici mândreţe de afiş realizat de deştepţii de la Leo Burnett România.

N-am să mă exprim eufemistic, pentru că n-are rost. Ceea ce au făcut ei este un căcat:

• toate afişele arată la fel (pentru toate balurile organizate de Orange & Sony Ericsson)
• numele clubului în care se desfăşoară, precum şi trupele care încântă lumea… sunt scrise în partea de jos, mult prea mic pentru a putea fi observate
• stundeţii nu mai ştiu care, unde, cum, când… o varză totală
• pe mine mă intrigă tipul ăla cu look gay… chiar nu vreau să fiu partenera lui la bal
• of, of… ce băiat romantic…”dragostea poate muta munţii“… de ce dracu nu face asta, dacă tot poate? LAME!

Trei copii au lipit două afişe

Astăzi am fost împreună cu Rareş şi a sa prietenă, Ada, să lipim două afişe. Doar două, că atâtea am avut. Dar fiecare a depus la fel de mult efort la căratul şi lipitul acestora.

După ce am efectuat prima operaţiune, ne-am deplasat încă 200 de metri, pentru a efectua şi a doua operaţiune.

Ca să ne întoarcem la primul afiş după 5 minute… şi să vedem că deja era lipit altceva peste el

Ce lume…

Habemus şef de an

Nu am spus nimic pe lovingvama despre treaba asta, o fac acum: am candidat pentru şef de an I la FJSC.

Puteţi vedea pe http://fjsc.lovingvama.eu ce am făcut în campanie.

Am avut mai multe dubii + nemulţumiri în privinţa acestui eveniment:

• Iniţial, ASJC organiza alegerile. Au fost câteva zile în care doritorii şi-au depus candidaturile. Pentru început am fost doi: eu şi Mihaela. Prima nemulţumire a fost atunci când au intrat în cursă alte trei fete, după ce se terminase de ceva timp perioada de înscriere. Mi se pare foarte normal ca cei care vor să candideze să fie responsabili.
• Nu a fost niciun program bine organizat. Alegerile trebuiau să se desfăşoare joi… s-au amânat
• ASJC a zburat din organizare, nu se ştie cum. Extraordinar de proastă comunicare, la o facultate de profil… S-a ajuns la un mic haos, nimeni nu mai ştia nimic sigur: ba că se votează la cursul domnului decan, ba că la al domnului Petcu…
• Astăzi, după ce fiecare candidat s-a prezentat şi a primit întrebări mai mult sau mai puţin inteligente, domnul decan a întrebat dacă mai doreşte cineva să… CANDIDEZE! Asta mi s-a părut nasol total.

Eu am impresia (poate că e greşită) că ceea ce s-a întâmplat nu a fost corect faţă de ceilalţi candidaţi. E foarte uşor să vii să culegi laurii, fără să prezinţi nimic concret.

Mi-aş fi dorit să câştige Sabina, colega mea de grupă. Oricum, îi urez succes lui Cosmin! Şi mie mi-a plăcut, recunosc. Şi mai mult mi-a plăcut pentru că a fost unul dintre cei interesaţi de candidaţi.

Sper să facă treabă bună!

Prima zi de şcoală

Ştiu, ştiu, am fost foarte inconsecvent în ultimele zile, dar mai bine puţin şi bun (sper) decât mult şi degeaba.

Astăzi a fost prima zi de facultate, efectivă. Am avut două cursuri.

Introducere în relaţii publice

Doamna Coman îşi începuse prelegerea (sau poate discuţia cu noi, mai bine zis) şi primele vorbe din rumoarea existentă în amfiteatru pe care am putut să le disting au fost: “Pare a dracului, nu?”

Nu, nu e a dracului. A avut foarte mare dreptate, în tot ce a spus.

În “Great expectations” era o replică ce mi-a plăcut: “I warned you not to fall in love with her. You chose not to listen…“. Spun asta pentru că şi ea ne-a avertizat, cum probabil a făcut-o şi cu generaţiile anterioare. Unii dintre noi se vor angaja, vor veni la şcoală cu impresii de mari jurnalişti sau PR-işti, iar alţii le vor urma exemplul. Cu toate că doamna profesoară ne-a sfătuit să nu ne angajăm, că pierdem unii dintre cei mai frumoşi ani, mulţi aleg să nu asculte. Îmi permit să o citez: “N-o să mai aveţi timp să vă iubiţi. Veţi vedea, doar 5 minute sex, cel mult!“.

Introducere în teoria comunicării

Domnul Petcu. Cătălina l-a observat pe sală, când el stătea la uşă şi noi fumam pe bancă: “Uite ce privire are…“. Eu i-am zis că poate e de treabă şi privirea încruntată poate să fie doar o aparenţă. M-am înşelat.

Este foarte strict, ne-a impus nu ştiu câte reguli, pe care n-are rost să le enumerez (pentru că majoritatea nici nu le-am auzit). Am reţinut câteva expresii cum ar fi: te omor, vă ucid, sunteţi nişte tăntălăi (zise cu dragoste, bineînţeles).

Nu ştiu din ce motiv nu s-a folosit sistemul de sonorizare. Eu, pentru că nu am prins loc decât în ultima bancă, logic să nu aud nimic, într-un ditamai amfiteatrul. Şi aleg să nu mă plictisesc, găsindu-mi altceva de făcut, cum ar fi: uitatul pe pereţi, vorbitul cu colega, zâmbetul tâmp expus în gol, zâmbete inocente rezultate din dialogul cu colega… toate astea sunt fireşti, dar nu şi când stai exact pe colţ, să te fixeze proful din priviri. Cred că mi-a zis ceva că sunt foarte vesel (sau ceva de genul), dar nu l-am auzt bine şi l-am aprobat, doar

Şi în încheiere, un gând al unui coleg (sau al unei colege)